Status 39 de săptămâni

9 Martie 2022
Vedeți atitudinea din poză? Așa mă trezesc eu dimineața, ca o zeiță! 💁🏻‍♀️



Glumesc! Mă trezesc ca în poza asta:



Cu 6 degete din 10 super amorțite… și asta se întâmplă cam de la începutul trimestrului 3. Primul lucru înainte de a mă da jos din pat, e masajul făcut de Alin degetelor, ca să le pot mișca și să îmi încep ziua.

Apoi mă dau jos din pat și simt oarecum durere în bazin (în partea lombară) când pășesc, ca și cum s-ar fi dislocat în timpul somnului din cauza sarcinii. Merg vreo 5 pași, după care se reașează. Dar tot mă simt de parcă sunt bătută cu parul. Abia aștept să merg mâine la o terapie yumeiho pentru echilibrarea bazinului și pregătirea zonei pelvisului pentru naștere, și astăzi la terapie cranio-sacrală, poate altfel vor fi diminețile următoare.

Când mă întorc în pat și ridic telefonul cu degetele mele proaspăt dezmorțite, vă citesc mesajele. O parte sunt de genul “Când naști?”, o parte “Cum te simți? Niciun semn?” și cea mai mare parte cu “Am visat aseară că ai născut.” :))) Dar asta pentru că v-am făcut eu inception cu postarea cu datele, v-a fost “afectat” subconștientul și știți că urmează nașterea, nu sunt neapărat vise premonitorii.

Apropo de premoniții de naștere: Acum 2 ani, fără să îmi fie încărcat subconștientul de apropierea nașterii prietenei mele, pe la 2:00 dimineața, mă trezesc deodată din somn, mă ridic instant în șezut, îi zic lui Alin: “Naște Mona!”, și adorm imediat. Nici nu știu dacă a auzit, dar m-a trezit pe la 7:00 dimineața cu “Să știi că azi noapte a născut Mona.”

În rest ce să zic, sunt bine în timpul zilei, fac între 9000-12.000 de pași zilnic și reușesc să fiu cât de cât energică, indiferent că e super frig la Constanța și nu mă simt chiar în largul meu din cauza vântului.

Am rezistat aseară să stau chiar și 3 ore pe scaunul de cinema, la Batman (da’ evident că m-am dat cu Deep Blue pe zona lombară înainte… io și bătrâneii care se dau cu Bengay).

Cam asta-i treaba… mai revin cu gânduri din jurnalul de sarcină.


Până când?