Dacă ai momente grele și te simți trist, te autocritici și ai impresia că nu-ți ies anumite treburi în viața ta, de ce nu încerci să faci ceva cu trupul tău? Nu-ți subestima corpul niciodată, cu practică zilnică vei ajunge să faci anumite lucruri, despre care tu crezi momentan că nu le vei putea face vreodată. Dar el poate, poate orice. Și știi ce bună dispoziție îți va da reușita asta? Te trezește la viață, vei vrea și mai mult. Vei vrea să ai grijă de corpul tău. Vei înțelege mai bine toate propozițiile alea cu “trupul tău, templul tău”, și nu ți se vor mai părea un clișeu. Vei ajunge să îi dai hrană cât mai curată, îi vei da minim doi litri de apă pe zi, odihnă suficientă, respirații conștiente, îl vei mișca mai des, știind că asta îl va face fericit și sănătos. Iar când el e așa și tu ești. Și când tu ești fericit și ai încredere în tine și te iubești, vor veni toate la tine: o relație de cuplu fericită și împlinită, pasiune în muncă, abundență financiară, sănătate, o bună înțelegere cu oamenii din jurul tău, și multe alte satisfacții. 

Pe lângă toată dezvoltarea pe care mi-o ofer pentru trup, minte și suflet, când vine vorba de trup, mereu mi-am dorit să îl supun la lucruri noi, să îmi arăt mie că pot.  Mi-am supus corpul în fel și chip: l-am învățat să călărească un cal (să țin în control, între pulpe, un cal de juma’ de tonă, să galopez, să îndrum calul să sară obstacole, etc), l-am expus potențialelor lovituri din kickboxing 6 luni de zile, l-am expus pedalatului de zeci de kilometri, am alergat aproape 500 de km în primul meu an de alergat, urcându-l și pe podium după primul meu Semimaraton, pe podium l-am urcat și după primele 3 zile de lupte libere la vârsta de 13 ani, l-am învățat să se dea cu placa, să schieze și să patineze, l-am expus adrenalinei sărind cu parașuta, cu parapanta și mergând cu viteză în tot felul de boburi de vară. Mi l-am învinețit de mică la fotbal, miuța, volei, handbal, mi-am blocat mâna jucând badminton ore încontinuu, mi-am julit picioarele dându-mă pe role și mi-am julit coatele căzând de pe motoscuter. 

Mi-am dus inima la un alt nivel mergând la toate tipurile de clase de la sală. M-am cățărat în copaci și am escaladat munți și toate minunile dintr-un Aventura Park, am învățat echilibrul și concentrarea ochilor la airsoft, am înotat până la epuizare la Swimathon cu febră 40. M-am dat cu sania prin pădure, printre copaci, și cred că numai Dumnezeu m-a ținut în viață și avea grijă apoi să-mi oblojească rănile și vânătăile și să-mi vindece degerăturile pe care le aveam după o zi la țară stând numai prin zăpadă îmbrăcată cu haine având tehnologia anilor ‘90 și nu cu haine impermeabile și nici cu straturi de izolație termică așa cum putem găsi de cumpărat în zilele acestea. 

Acum, citind toate astea pare că l-am expus multor riscuri, dar în prezent e sănătos și mai puternic ca niciodată, și poate nu ar fi fost așa fără această călătorie. 

Alin știe toate dorințele acestea în care îmi doresc să încerc orice e nou și el a fost acea persoană care mi-a spus în noiembrie că se va deschide o sală de Pole Fitness în Bacău. Nici nu am citit bine despre ce e vorba și mi-am spus DA instant. Și uite că la Pole Fitness am învățat să fac Salamba Sirsana și nu la Yoga, deși fac și Yoga de mai mult timp. 

Sunt foarte puține activități fizice pe care nu le-am practicat, dar mai am o viață întreagă să le bifez pe toate, iar asta îmi dă o satisfacție de nedescris. Îmi dă curaj! Iar curajul acesta îl iau și îl folosesc și în alte părți. Curajul de a îmi face o viață așa cum îmi doresc EU. 

But, first, because only you know your real struggle, be there for yourself. Stand TALL to be your own best friend.