Azi am dat comandă de penne Pesto e Pomodori Secchi de la frate-miu.
DEMENȚIALE! M-am simțit ca în Italia și mi-am amintit de o fază pe care am văzut-o împreună cu Alin într-un restaurant de la noi din oraș.
Încă nu deschisesem hotelul și restaurantul, deci se întâmpla înainte de 2017. Luam de obicei prânzul în acel restaurant pe terasă și eram mulțumiți. Mai exact, gustul bucătarului era asemănător cu al nostru.
La 2 mese distanțe, vedem un bărbat la vreo 40 ani (singur la masă) care face un semn de chemare al ospătarului, dar cu dispreț. Și începe să ridice vocea de auzim toți de pe terasă:
- Am cerut paste cu Pesto! Ăsta e Pesto? Habar n-aveți ce înseamnă să puneți Pesto în paste! Abia se simte Pesto în pastele astea... eu vin din Italia și acolo pastele cu Pesto chiar sunt făcute cu Pesto, nu doar aruncată așa o linguriță de Pesto!
Nu mai auzisem niciodată atât de des cuvântul Pesto într-un minut. Automat de câte ori auzeam Pesto în următorii ani, eu si Alin râdeam instant și ne aminteam de acel om necioplit.
Căci asta ești dacă ajungi să țipi la un om pentru că nu ți-ai satisfăcut tu papilele gustative.
Crezi că poți cumpără un om pentru 25 de lei? E ca și cum i-ai spune:
“- Hei, uite aici 25 de lei și lasă-mă să te înjur în fața lumii 2 minute.”
Înseamnă că “ai greșit lumea, băiatul meu”. :))
“- Hei! Dar am plătit pentru mâncarea asta/serviciul acesta. Am dreptul, sunt banii mei.”
Păi, clar... că mereu au contat banii și nu oamenii. Siiiigur că da. 🤪🔨
25 de lei sunt mai importanți decât să faci tot posibilul să nu-i f*ți ziua/vibe-ul unui om. Dacă tu crezi că îți este permis să te comporți ca un tiran pentru că ai plătit, undeva în mintea ta există acel bărbat care crede că atunci când dă bani la curve, are voie să le bată și să le f*tă în același timp.
Ai simțit că așteptările tale nu au fost îndeplinite în urma acelor bani plătiți? Ghici ce? Poți oferi un feedback plin de eleganță, fără să intri în energia unui om necioplit și neghiob care mai și țipă ca să atragă atenția. De fapt, te faci tu de râs pentru o sumă de bani.
Cred că niciodată nu am spus unui ospătar în toate nșpe sute de restaurante în care am fost, dacă ceva nu mi-a plăcut. La urma urmei de ce trebuie să împărtășesc cu el gusturile mele? Doar n-o să facă o ciorbă cu mai mult leuștean, doar pentru că așa îmi place mie. Doar n-o să facă un lava cake cu o ciocolată cu mai mult lapte, doar pentru că așa îmi place mie.
Deci lăsați ifosele de copii râzgăiați, vindecați-vă traumele din copilărie să vedeți care e problema, de fapt, și înțelegeți odată că avem gusturi, percepții și hărți mentale diferite... și asta este una dintre lecțiile noastre, să învățăm să conviețuim într-un mod armonios chiar și așa diferiți.