A trecut prima săptămână din ianuarie și mi se pare că am început în forță. Pe 3 ianuarie am înțărcat, am început challenge-ul “30 days no sugar”, am trimis către contabilă tot pentru luna decembrie. De pe 3 până pe 7 ianuarie: pilatesul este tot pe baricade, am strâns bradul și toată atmosfera de Crăciun din casă, am datat toate postările de pe blog și le-am pus în ordine, am citit 70 de pagini dintr-o carte, am pregătit și trimis vreo 10 Frișca, am creat 5 subliminale personalizate, m-am întâlnit cu familia mea de 2 ori, am jucat board games, am făcut mese cu prietenii, am putut merge în sfârșit seara la cinema, am putut vedea filme de aproape 3 ore fiecare. 

Cum de s-au întâmplat toate astea? Mai mult timp liber. :)))

Ei bine, după luni de zile în care am început înțărcarea treptată/blândă cu Carol, s-a dovedit că nu e de el acest tip de înțărcare. Ar fi fost, probabil, dacă așteptam până avea 4 ani. :)) Dar el iubește laptele matern, nu-i nici mâncăcios în restul zilei, astfel că după 4 luni de înțărcare nocturnă, el tot se trezea pe la 4 dimineața, sperând că îl alăptez. Îl mai duceam cu zăhărelul până pe la 05:30-6:00, mai mult nu reușeam. Îi scoteam din mesele de lapte peste zi, dar era haos total pentru el. 

Am încercat multe lucruri, am ascultat de mulți consultanți, nu are rost să înșir aici, dar am ajuns la concluzia: “nu pot să îl înțarc cu mine în casă, trebuie să iasă din mediul lui și din rutina din patul lui (cu lăptic la năsuc) alături de o persoană de încredere”.  Și că tot îmi doream să aibă o experiență la țară, cu multe animale, l-am trimis acasă la a doua cea mai importantă femeie din viața lui: doamna Corina. Ea ne ajută cu casa, bucătăria și stă cu Caiu când plec de acasă, de când avea el 3 luni. E ca o mamă pentru el, nu doar o bonă. 

În prima noapte plângea când voia să îl lase jos din brațe, după care, începând cu a doua zi: “This is Spartaaa!” Fugea după toate rațele prin curte, se plimba pe potecile de la țară, mânca cu poftă alături de Mateo (băiețelul doamnei Corina de 5 ani), se jucau împreună cu sute de mașinuțe, făceau acrobații prin pat… o experiență super pentru Carol, din tot ce puteam vedea din filmări. ❤️

Mă bucur că am procedat așa, oricât de nehotărât era Alin și oricât de strânsă îmi era inima. M-am uitat hotărâtă la Alin și i-am spus pe 31 decembrie: “De acum încolo, când luăm o decizie pentru Carol, vreau să o luăm din rațiune și nu din frică!”

Pentru că mă-sa lu’ Cinderella i-a zis: “I have to tell you a secret that will see you through all the trials that life can offer. Have courage and be kind.” Și mi-a plăcut. A fost inspirațional.