“Dacă crezi că poți, sau crezi că nu poți, ai dreptate!”
Henry Ford

20.02.2022

Știți că vă întrebasem la story dacă a mai zburat cineva o cursă foarte lungă (exemplul de față: 14 ore încontinuu) cu sarcină avansată (peste 34 de săptămâni). Niciuna dintre voi.

Fiind o oportunitate această excursie (nu intru în detalii) și fiind super înnebunită să cunosc toată lumea îmi doream nespus să merg și eu cu Alin în Argentina la începutul lunii.
Ceilalți îmi băgau frica lor în legătură cu zborul lung și că nu aș putea ține pasul cu grupul.

Companiile aeriene te lasă să călătorești cu scrisoare medicală până la 36 de săptămâni, iar eu aș fi prins săptămâna 35 la întoarcere, mă încadram la limită. Existând aici o limită am început să caut răspunsuri, m-am rugat marțea la știți voi cine și i-am spus că dacă am drept divin să plec, să facă în așa fel încât să meargă totul strună, în caz contrar, să fiu împiedicată să plec.

Aflasem că sesiunea de la facultate aveam să o termin fix înainte de plecare, ceea ce luasem acest semn de bun augur.

Însă împiedicarea maximă a fost când s-au strâns toate pașapoartele pentru cumpărarea biletelor, iar cel nou al meu nu era gata. :)))

După aceea mi-a făcut Mihaela repede o astrogramă anuală pe Whats App și mi-a zis clar: “Fimeie, vezi că tu ai îngerul morții în februarie, stai naibii acasă!”

Știți cum mi s-a luat de Argentina? :)) Înainte de plecarea lui Alin am avut 45 de secunde un gând anxios: “Dacă pățesc ceva nasol cu sarcina cât este el plecat?”

Mi-am dat seama că acest gând vine din victimizare (tu pleci, eu nu) și am schimbat imediat placa în mintea mea: “Sau pot fi aceste 10 zile pline de energie și activități frumoase!” Și chiar așa au fost!
Săptămâna aceea mi-am făcut atâtea planuri încât nu am avut timp să mă plictisesc deloc, iar energia a fost la cote maxime: am avut 2 photoshooting-uri profesionale, dar și multe fotografii în oglindă (deși înainte nu aveam chef de așa ceva), am fost la cercuri de femei, am fost la board games night cu prietenii etc.
Deci ceea ce ne propunem, cam aia se întâmplă. Cum a zis și Henry Ford: “Dacă crezi că poți, sau crezi că nu poți, ai dreptate!”

I-am dat o “Frișca” lui Alin să o pozeze în locuri frumoase, și chiar dacă în concediile în care eram împreună, o căra în rucsac, dar uitam amândoi să o scoatem și să o pozăm, de data aceasta a fost responsabil și a pozat-o în zeci de locuri, fix cum au procedat și părinții mei în concediile lor (v-am mai povestit despre asta). La cascadele Iguazu mi-a făcut vreo 50 de poze din unghiuri diferite, să se asigure că îmi place măcar una. :))

P.S. Alin a ochit cele mai faine locuri și a rămas că vom merge cu copiii peste câțiva ani. ❤️ Așa că totul se așterne frumos.

Din visele mele