Săptămâna trecută când ne-am întors din Minsk, am hotărât să ne oprim o noapte și în Cernăuți. Trecusem prima oară cu mașina prin acest oraș când ne-am dus spre Belarus, străzile artistic structurate și arhitectura elegantă antebelică ne-au fermecat atât de mult încât am hotărât ca la întoarcere să ne oprim acolo pentru o noapte și o zi.
De la vama Siret până la Cernăuți sunt 35 de km, drumul e ok și se circulă doar pe o singură bandă.
Cernăuțiul este o combinație dintre Sibiu, Oradea, Brașov și Cluj; arhitectura clădirilor vechi este atât de frumoasă încât regret foarte mult că orașul nu mai este al nostru. Nu știu ce se va întâmpla în viitor, dar nu cred că va mai deveni vreodată un oraș al României, mai ales că limba noastră e uitată aproape de tot acolo, din cei 200.000 de locuitori doar 20% sunt români. Nu te poți înțelege cu ucrainienii de acolo nici în română și nici în engleză.
Clădirile vechi nu sunt renovate dar mie mi-au plăcut extrem de mult chiar și așa.
Ne-am cazat la hotelul Bukovina, personalul de acolo știe engleza, nu și română. Dar ne-am bucurat că auzim engleză, după câte am tras cu belorușii din Minsk. Se spune că ar fi unul dintre cele mai ok hoteluri din Cernăuți, deși nu m-a impresionat mai deloc camera, mi-a plăcut în schimb bufetul suedez de la micul dejun (era foarte diversificat).
După micul dejun ne-am plimbat cu mașina prin tot orașul și am oprit să vizităm obiectivele turistice cele mai interesante.
- Cel mai important obiectiv și o bijuterie a Cernăuțiului este Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych”. Nu a trebuit să îl avem ca ghid pe renumitul Nicolae Costas, căci am avut cu noi o cunoștință din Cernăuți care ne-a povestit cam tot ce era mai important. Clădirea universității datează din 1920-1922 și a fost construită de Guvernul Român. În schimb tot complexul de clădiri a fost construit timp de 18 ani (1864 – 1882).
Un proaspăt absolvent al Academiei de Arte Plastice din Viena, Josef Halvka, a schițat această lucrare după o călătorie prin Europa, luându-se după Palatul Alhambra din Granada, din Andalucia. Și astfel la 264 metri altitudine, s-a ridicat un ansamblu deosebit, construit în stil mauro-bizantin. Astăzi, în grija Universității din Cernăuți, se află 16 facultăți: Drept, Filosofie, Fizică, Economie, Politehnică, Matematică, Chimie, Biologie, Filologie, Limbi Străine, Istorie, Geografie, Pedagogie și Teologie. Catedrele acestora sunt susținute de peste 900 de profesori.
Biserica seminarială Sfinţii Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur de la fosta Reşedinţă a Mitropoliei.
2. Piața Teatrului. Acum mulți ani era locul unui bazar alimentar, purtând numele ''Elizabethplatz'', în onoarea împărătesei austriece Elisabeta. În prezent, aici se află Teatrul Dramatic din Cernăuţi, construit la începutul secolului XX.
3. Din Piața Teatrului am intrat pe strada Mihai Eminescu, o stradă foarte scurtă de vreo 250 de metri care dă spre o laterală a clădirii primăriei. Pe strada Eminescu se află Școala Generală Nr. 1 din Cernăuți, fosta Ober-Gymnasium, liceu la care a predat limba română Aron Pumnul și la care a învățat Mihai Eminescu.
4. Pietonala Olga Kobeleanska (Olha Kobylanska). Ultima piatră de pavaj a fost bătută la ora 5 dimineaţă în duminica în care se aniversau cei 600 de ani de istorie documentară a oraşului. Este plin de terase, iar cladirile sunt tare frumoase. Pentru înghețată și gofre super bune vă recomand să mergeți la Gelateria Jolly de lângă terasa București.
5. Biserica Ortodoxă Sf Nicolae (sau "Biserica beată") de pe strada Ruska a fost zidită între 1927 şi 1939, pe timpul administraţiei româneşti, dar acum este în jurisdicția Moscovei. Visarion Puiu al Bucovinei a modificat spre sfârșit planurile arhitectonice, oferindu-i o înfăţişare asemănătoare Bisericii "Sf. Nicolae Domnesc" din Curtea de Argeş şi cu turle răsucite precum întâlnim la mănăstirea lui Neagoe Basarab.
6. Biserica Armenească a fost construită în secolul al XIX-lea tot de J. Hlavka într-un amestec de stiluri roman, bizantin şi gotic, tipic mănăstirilor medievale din aceasta regiune. Acum mult timp, preotul care ținea slujbele în această biserică s-a spânzurat chiar în incinta ei, iar de atunci biserica profanată a funcționat doar ca sală de orgă a Filarmonicii (în unele seri se pot auzi concerte de orgă). Nu se știe din ce cauză s-a sinucis, cum am ajuns în țară am căutat informații pe internet, dar nici măcar faptul că preotul s-a spânzurat nu am găsit, deci s-a dat totul uitării, cred că doar unii localnici știu acest lucru.
7. Catedrala Mitropolitana Ortodoxă română, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh. O biserica roz, cu picturile murale și frescele păstrate din secolul al IX-lea. În vremea lui Eugenie Hacman s-a înfiinţat Mitropolia Bucovinei şi au fost ridicate Palatul mitropolitan şi Catedrala mitropolitană din Cernăuţi. Catedrala a fost sfinţită în 1864 de episcopul Eugenie, apoi renovată de mitropoliţii Silvestru Morariu şi Visarion Puiu. În acest lăcaş de cult a fost înhumat Eugenie Hacman, care decedase la Viena în primăvara 1873, în aşteptarea momentului înscăunării ca mitropolit al Bucovinei. În timpul ocupaţiei sovietice, din 1940-1941, biserica fost transformată în hambar. Pe frontispiciul acesteia, astăzi nemaifiind, era inscripţia românească, cu slove: "Unuia în trei ipostasuri Dumnezeu. Anno Domini 1844". În prezent este lăcaş de cult al Bisericii ortodoxe autocefale ucrainene.
8. Piața Primăriei.
De numele acestei localități, cât și a Universității celei renumite, se leagă mai multe nume românești de seamă, printre care: Mihai Eminescu care a învățat la Școala Elementară, precum și la Liceul german din Cernăuți; Gala Galaction, scriitor și preot ortodox, a terminat doctoratul în Teologie la Universitatea din Cernăuți; Ciprian Porumbescu a făcut studii muzicale la Cernăuți, unde a și compus unele dintre creațiile sale muzicale; Părintele Dumitru Staniloae a studiat și el la Cernăuți.
Din păcate nu am reușit să ajungem în celebrul bazar Kalinka unde se găsesc multe multe chestii și la prețuri decente. Ieri am aflat că acolo se găsesc păpuși Matrioska cu aproximativ 30 ron. Noi le-am cumpărat de pe la benzinării și din Dutty-Free și le-am luat cu 15-20 euro (cele micuțe).
Cernăuțiul este un oraș care merită vizitat cu siguranță și dacă nu ar fi durat atât de mult staționarea la vamă, cred că l-aș fi vizitat măcar o dată pe an.
Scurt istoric: "Cernăuţiul a fost fondat ca o cetate slavă pe râul Prut, în secolul al XII-lea. A făcut parte din principatul medieval al Moldovei până când a fost anexat de către Imperiul austro-ungar, în secolul al XVIII-lea. Redenumit Czernowitz, a înflorit sub Habsburgi şi a crescut de la un mic oraş de provincie într-un centru de plin de viaţă şi diversificat etnic de comerţ, meşteşuguri, cultură şi educaţie. Odată cu căderea Imperiului austro-ungar, în 1918, la sfârşitul Primului Război Mondial, regiunea a devenit parte din România. Trupele sovietice au ocupat Cernăuţiul la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, dar au fost repede îndepărtate de forţele române. Armata Roşie l-a recucerit în 1944 şi l-a încorporat în cea care este acum Ucraina."